(1)Terenurile scoase definitiv din FFN devin proprietatea beneficiarului scoaterii în momentul efectuării operaţiunii de predare-primire, în condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (3), şi dobândesc destinaţia pe care acesta a solicitat-o şi care i-a fost aprobată.

(2)Se exceptează de la prevederile art. 40 terenurile aflate în perimetrul fâşiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră.

(3)Se interzice schimbarea destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani de la data recepţiei finale a obiectivului. Constatarea schimbării destinaţiei obiectivului construit revine în sarcina Gărzii Forestiere competente teritorial. În situaţia schimbării destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani, Garda Forestieră competentă teritorial iniţiază demersurile legale pentru anularea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitivă, aprobată în condiţiile art. 44 alin. (1), şi obligarea beneficiarului scoaterii definitive să aducă la starea iniţială terenul scos definitiv din fondul forestier, pe cheltuiala acestuia.