(1)Următoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispoziţiilor art. 1 şi care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezintă terenuri cu vegetaţie forestieră din afara FFN:

a)terenurile cu folosinţă agrosilvică, astfel cum sunt definite la art. 3;

b)terenurile cu arbori din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare;

c)terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apă şi al canalelor;

d)terenurile pe care sunt amenajate spaţiile verzi din intravilan, altele decât cele care au caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1);

e)terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;

f)terenurile situate de-a lungul căilor de transport şi comunicaţie pe care sunt instalate aliniamente de arbori;

g)minipădurile urbane.

(2)Vegetaţia de pe terenurile enumerate la alin. (1), precum şi arborii izolaţi din speciile forestiere, situaţi pe terenuri cu alte destinaţii decât cea forestieră şi care nu se încadrează la alin. (1), nu se supun prevederilor prezentei legi, cu excepţia dispoziţiilor privind evaluarea lemnului destinat valorificării şi a celor privind circulaţia materialului lemnos.