(1)Este interzisă reducerea suprafeţei FFN, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 în care scoaterea definitivă este permisă fără compensare cu terenuri. Orice act contrar este nul de drept.
(2)Modificarea limitelor şi/sau a suprafeţei FFN se poate face:
a)în baza aprobărilor de scoatere definitivă din FFN;
b)în urma corectării limitelor terenurilor pe hotarele materializate în teren de administratorul/proprietarul acestuia;
c)în urma modificării cursurilor de apă prin procese naturale de eroziune sau depunere;
d)în urma determinării cu precizie mai ridicată a suprafeţelor;
e)în urma corectării unor amplasamente şi suprafeţe încadrate eronat ca terenuri din FFN pentru care proprietarul/administratorul deţine documente legale sau are justificări dovedite cu măsurători.
(3)Aplicarea prevederilor alin. (2) se face în baza unei metodologii aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4)Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN este permisă numai pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 40 şi 41. Orice act contrar este lovit de nulitate absolută.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 39 din Codul Silvic (Legea 331/2024) instituie principiul fundamental al intangibilității Fondului Forestier Național (FFN), interzicând reducerea suprafeței acestuia. Această interdicție este absolută, cu excepția strictă a cazurilor de scoatere definitivă prevăzute la art. 40, pentru care nu este necesară compensarea cu terenuri. Orice act juridic care contravine acestei interdicții generale este sancționat cu nulitatea de drept, ceea ce subliniază caracterul imperativ al normei și protecția specială acordată FFN.
Articolul detaliază, de asemenea, situațiile limitative în care pot interveni modificări ale limitelor și/sau suprafeței FFN, fără a constitui o 'reducere' în sensul interdicției absolute. Acestea includ: aprobările de scoatere definitivă (care se subsumează excepțiilor de la art. 40 și 41), corecțiile de limite bazate pe materializarea în teren, modificările naturale ale cursurilor de apă, determinările cu precizie superioară ale suprafețelor, precum și corectarea unor erori de încadrare a terenurilor. Procedura de aplicare a acestor prevederi urmează a fi stabilită printr-o metodologie detaliată, emisă de Autoritatea Silvică.
Un aspect crucial este reiterarea, la alin. (4), a faptului că scoaterea definitivă a terenurilor din FFN este permisă exclusiv pentru obiectivele enumerate la art. 40 și 41. Încălcarea acestei dispoziții atrage sancțiunea nulității absolute, o formă mai severă de nulitate, care reflectă interesul public major în conservarea și protejarea patrimoniului forestier național. Prin aceste prevederi, legiuitorul urmărește să asigure stabilitatea și integritatea FFN, limitând drastic posibilitățile de diminuare a acestuia și instituind sancțiuni drastice pentru nerespectarea regimului silvic.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Legea Aplicată