(1)Valoarea pagubei produse prin furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi, distruşi ori scoşi din rădăcini, din păduri, din perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara FFN se calculează după cum urmează:

a)dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă şi nu este identificată nici la cioată şi nici în alte locaţii, volumul acesteia se preia din tabelul nr. 1 din anexa nr. 3;

b)corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui. Valoarea pagubei produse prin furt se obţine prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă;

c)dacă doar o parte din partea supraterană a arborelui a fost sustrasă, iar cealaltă parte se găseşte la cioată, volumul părţii de arbore care a fost furat se determină ca diferenţă dintre volumul arborelui întreg, preluat din anexa nr. 3, corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui, şi volumul părţii de arbore identificate. Valoarea pagubei produse prin furt se obţine prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă;

d)dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă în întregime şi se identifică în diferite locaţii se procedează după cum urmează:

(i)în cazul în care volumul lemnului identificat în alte locaţii este egal cu sau mai mare decât volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3, valoarea pagubei prin furt se obţine prin multiplicarea volumului rezultat, pe sortimente, cu valoarea preţului unui metru cub de lemn din Lista preţurilor de referinţă;

(ii)în cazul în care volumul lemnului identificat în diferite locaţii este mai mic decât volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3, pentru lemnul identificat se determină volumul pe sortimente, care se multiplică cu valoarea preţului unui metru cub de lemn din Lista preţurilor de referinţă, şi astfel se stabileşte valoarea lemnului sustras; volumul determinat ca diferenţă între cel stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3 şi cel identificat se consideră sustras şi neidentificat, iar valoarea acestuia se determină prin înmulţirea volumului rezultat ca diferenţă cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă. În acest caz, paguba pentru furt de arbori se calculează ca sumă între valoarea volumului neidentificat şi valoarea volumului identificat;

(iii)în cazul în care cioatele/materialul lemnos au/a fost îndepărtat(e) de pe suprafaţa compactă de pe care arborii au fost tăiaţi şi sustraşi, valoarea pagubei se calculează prin înmulţirea volumului mediu/hectar pe specii, corespunzător amenajamentului silvic, cu suprafaţa pe care nu se mai găsesc cioatele/materialul lemnos şi cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă. În cazul în care amenajamentul silvic este expirat, pentru calcul se vor lua în considerare informaţiile din ultimul amenajament silvic: volumul mediu la hectar, pe specii, precum şi creşterea anuală înmulţită cu numărul de ani scurşi de la data expirării amenajamentului silvic până la data constatării faptei;

e)în situaţia în care, pentru suprafaţa de pe care s-au sustras toţi arborii, nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeţei afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producţie şi la vârsta de 50 de ani, şi cu preţul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează:

(i)pentru specia stejar pedunculat la câmpie;

(ii)pentru specia fag la deal;

(iii)pentru specia molid la munte.

(2)Stabilirea mărimii suprafeţei care intră în formula de calcul prevăzută la alin. (1) lit. e) pe unitate amenajistică se face prin măsurători de către agenţii constatatori prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (3).