(1)Volumul arborilor vătămaţi sau distruşi prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăşi 3% din volumul autorizat la exploatare.

(2)Vătămarea sau distrugerea arborilor sub volumul prevăzut la alin. (1) reprezintă risc normal al exploatării lemnului, nu constituie pagubă adusă pădurii şi nu se sancţionează contravenţional sau penal, după caz.

(3)Dacă în procesul de exploatare sunt afectaţi arbori în volum care depăşeşte limita stabilită la alin. (1), aceştia constituie pagubă adusă pădurii.

(4)Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere, a lucrărilor de artă şi malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării, peste limitele admise de instrucţiunile prevăzute la art. 102 alin. (2), se face prin asigurarea riscului la asigurători autorizaţi sau prin depunerea unei cauţiuni de către persoana contractantă a exploatării lemnului, în valoare de 5% din valoarea contractului, în contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizaţiei de exploatare.

(5)Este obligatorie notificarea de către titularul autorizaţiei de exploatare a ocolului silvic cu privire la prejudiciile care decurg din riscul normal al activităţii de exploatare, apărute asupra arborilor care nu sunt destinaţi extragerii, în termen de 5 zile de la data producerii; în caz contrar titularul autorizaţiei de exploatare răspunde contravenţional sau penal, după caz.