Art. 231: Drepturi şi obligaţii ale terţului

Art. 228 - Începerea executării silite; Art. 230 - Obiectul executării silite; Art. 250 - Contestarea executării silite; Art. 253 - Distribuirea sumelor rezultate din executarea silită; Art. 254 - Ordinea de distribuire

Articolul 231 din Codul de Procedură Fiscală stabilește un principiu fundamental al executării silite fiscale: drepturile reale de garanție (gaj, ipotecă, privilegii) deținute de un terț asupra bunurilor debitorului nu pot împiedica sechestrarea acestora de către organul de executare fiscală. Rațiunea acestei dispoziții rezidă în necesitatea asigurării eficienței colectării creanțelor bugetare. Protecția drepturilor terțului nu se realizează prin opoziția la sechestru, ci prin participarea la procedura de distribuire a sumelor rezultate din valorificarea bunului. Astfel, terțul va fi îndreptățit să își valorifice creanța cu prioritate, conform rangului legal stabilit, în cadrul procedurii de distribuire, asigurându-se respectarea principiului *paritas creditorum* cu excepțiile legale privind ordinea de preferință.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.