Art. 148^1: Reguli privind verificarea documentară

Art. 79 - Comunicarea actului administrativ fiscal; Art. 106 - Termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale; Art. 107 - Suspendarea și întreruperea termenului de prescripție; Art. 129 - Definiția și scopul verificării documentare; Art. 130 - Desfășurarea verificării documentare; Art. 131 - Finalizarea verificării documentare; Art. 134 - Obiectul verificării situației fiscale personale; Art. 138 alin. (9) - Metode indirecte de stabilire a veniturilor; Art. 142 - Finalizarea verificării situației fiscale personale

Articolul 148^1 din Codul de Procedură Fiscală reglementează aspecte esențiale privind verificarea documentară, un tip de control fiscal mai puțin intruziv decât inspecția fiscală, axat pe analiza documentelor și informațiilor deținute de organul fiscal. Norma stabilește că această verificare trebuie să se încadreze în termenul general de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale. Un element central este principiul selectivității, conform căruia organul fiscal stabilește perioadele și operațiunile supuse verificării în funcție de riscul fiscal identificat, permițând o abordare țintită și eficientă. Articolul subliniază flexibilitatea verificării documentare, care poate viza una sau mai multe operațiuni sau perioade impozabile. Un aspect distinctiv este prevederea expresă privind utilizarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor, conform art. 138 alin. (9) C. proc. fisc., atunci când verificarea documentară vizează situația fiscală personală. În fine, norma reiterează importanța respectării regulilor de comunicare prevăzute de art. 79 C. proc. fisc. în interacțiunea dintre organul de control și contribuabil/plătitor, asigurând transparența și respectarea dreptului la apărare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.