Art. 71: Definirea veniturilor din România din drepturi de proprietate intelectuală

Art. 535 Cod Civil - Bunurile incorporale; Art. 536 Cod Civil - Obiectul dreptului de proprietate; Art. 539 Cod Civil - Drepturile reale principale; Art. 1166 Cod Civil - Noțiunea de contract; Art. 1170 Cod Civil - Libertatea de a contracta; Art. 2512 Cod Civil - Proba și prezumțiile; Art. 7 Cod Fiscal - Rezidența fiscală a persoanei fizice; Art. 8 Cod Fiscal - Rezidența fiscală a persoanei juridice; Art. 12 Cod Fiscal - Sediul permanent; Art. 15 Cod Fiscal - Tratamentul fiscal al veniturilor obținute de nerezidenți

Articolul 71 din Codul Fiscal stabilește o regulă esențială pentru determinarea sursei veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală în scopuri fiscale, ancorând principiul teritorialității. Conform acestui text, veniturile sunt considerate ca fiind obținute din România exclusiv în două situații: (i) atunci când plătitorul venitului este o entitate rezidentă fiscal în România sau (ii) când plătitorul este un nerezident, dar plata este efectuată prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit pe teritoriul României. Această prevedere este crucială pentru aplicarea regimului de impozitare a veniturilor obținute de nerezidenți și pentru evitarea dublei impuneri, fiind în strânsă legătură cu conceptele de rezidență fiscală și de sediu permanent, fundamentale în dreptul fiscal internațional și intern. Doctrina subliniază importanța clarității sursei venitului pentru o corectă aplicare a normelor fiscale și pentru delimitarea competenței fiscale a statului român.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.