Art. 448: Regimul produselor accizabile deţinute de operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante

Art. 439 - Definiția produselor accizabile; Titlul VIII din Codul Fiscal (Accize și alte taxe speciale); Art. 220-264 din Codul de Procedură Fiscală (Legea 207/2015) - Executarea silită; Art. 154-159 din Codul de Procedură Fiscală - Obligații fiscale restante; Art. 440 - Exigibilitatea accizelor; Art. 441 - Plata accizelor; Art. 445 - Autorizarea antrepozitarilor autorizați și a destinatarilor înregistrați; Art. 446 - Obligațiile antrepozitarilor autorizați și ale destinatarilor înregistrați; Art. 447 - Regimul fiscal al produselor accizabile

Articolul 448 din Codul Fiscal reglementează o situație specifică în procesul de recuperare a creanțelor fiscale, vizând produsele accizabile deținute de operatorii economici care înregistrează obligații fiscale restante. Norma instituie un cadru legal pentru valorificarea acestor bunuri în cadrul procedurii de executare silită, subliniind caracterul special al regimului juridic al accizelor. (1) **Valorificarea bunurilor în executare silită**: Prevederea permite organelor competente (Agenția Națională de Administrare Fiscală - ANAF, prin structurile sale de executare silită) să valorifice produsele accizabile. Aceasta confirmă principiul general al executării silite fiscale, dar aplicat unei categorii de bunuri cu regim fiscal distinct. Scopul este recuperarea datoriilor fiscale, iar produsele accizabile, având o valoare economică adesea semnificativă și un regim strict de monitorizare, sunt considerate active importante în masa bunurilor debitorului. Referirea la 'art. 439' este crucială, deoarece definește sfera produselor supuse accizelor, asigurând claritate asupra obiectului material al executării. (2) **Condițiile de dobândire**: Alin. (2) introduce o condiție esențială pentru persoanele care dobândesc bunuri accizabile prin valorificare silită. Acestea trebuie să îndeplinească 'condițiile prevăzute de lege, după caz'. Această cerință este fundamentală pentru a preveni eludarea reglementărilor fiscale specifice accizelor (ex: autorizări, licențe, obligații de stocare, transport, marcare etc.). De exemplu, un dobânditor ar putea fi nevoit să obțină o autorizație de antrepozitar autorizat sau de destinatar înregistrat, în funcție de tipul produsului și de intenția de utilizare ulterioară. Această prevedere asigură continuitatea controlului fiscal asupra circuitului produselor accizabile, chiar și după o procedură de executare silită, protejând veniturile bugetare și integritatea sistemului de accizare. Se evită astfel ca bunurile să ajungă în circuitul ilicit sau să fie folosite fără respectarea obligațiilor fiscale specifice. În ansamblu, articolul întărește prerogativa statului de a colecta creanțele fiscale, impunând totodată garanții pentru menținerea controlului asupra produselor accizabile, chiar și în contextul unei executări silite.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.