Art. 17: Cota de impozitare

Art. 13 - Definiții generale (Codul Fiscal); Art. 18 - Calculul profitului impozabil (Codul Fiscal); Art. 19 - Reguli generale de determinare a profitului impozabil (Codul Fiscal); Art. 20 - Venituri neimpozabile (Codul Fiscal); Art. 25 - Cheltuieli deductibile (Codul Fiscal); Art. 26 - Cheltuieli cu deductibilitate limitată (Codul Fiscal); Art. 47 - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (Codul Fiscal - pentru contrast); Art. 41 - Impozitul pe dividende (Codul Fiscal); Art. 101 - Termene de plată a impozitului pe profit (Codul Fiscal)

Articolul 17 din Codul Fiscal (Legea 227/2015) stabilește cota standard de impozit pe profit aplicabilă în România, respectiv 16%. Această dispoziție reprezintă un pilon fundamental al sistemului de impozitare a profitului realizat de persoanele juridice, având un impact direct asupra obligațiilor fiscale ale acestora. Cota de 16% se aplică asupra 'profitului impozabil', o noțiune centrală în dreptul fiscal, care se determină conform regulilor detaliate în articolele următoare ale Codului Fiscal (începând cu Art. 18). Profitul impozabil reprezintă diferența dintre veniturile impozabile și cheltuielile deductibile, ajustată cu elemente similare veniturilor și cheltuielilor, precum și cu alte elemente specifice prevăzute de lege. Articolul 17, prin simplitatea sa, subliniază principiul general al impozitării profitului, fiind însă indispensabil înțeles în contextul întregului Titlu II din Codul Fiscal, care reglementează impozitul pe profit, incluzând reguli privind baza de calcul, deducerile, scutirile, creditele fiscale și termenele de plată. Cota de 16% este o cotă unică, aplicabilă majorității contribuabililor, spre deosebire de alte regimuri fiscale speciale (ex: impozitul pe veniturile microîntreprinderilor) sau cote diferențiate aplicabile în alte sisteme fiscale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.