Art. 98: Obiectul probaţiunii

Art. 5 - Aflarea adevărului; Art. 97 - Probele și mijloacele de probă; Art. 99 - Criteriile de apreciere a probelor; Art. 100 - Administrarea probelor; Art. 101 - Obligația de a dovedi; Art. 102 - Legalitatea probelor; Art. 250 - Obiectul și limitele acțiunii civile; Art. 251 - Competența de soluționare a acțiunii civile

Articolul 98 din Codul de Procedură Penală definește obiectul probațiunii, adică sfera faptelor și împrejurărilor care trebuie dovedite într-un proces penal pentru justa soluționare a cauzei. Acest concept este fundamental pentru stabilirea adevărului judiciar și aplicarea corectă a legii. Obiectul probei include, în primul rând, existența infracțiunii și identificarea autorului acesteia (inculpatul). De asemenea, cuprinde faptele relevante pentru soluționarea acțiunii civile, dacă aceasta a fost exercitată în procesul penal. Sfera probatorie se extinde și asupra oricăror fapte și împrejurări de fapt de care depinde aplicarea normelor legale (ex: cauze de neimputabilitate, cauze care înlătură răspunderea penală, circumstanțe atenuante/agravante), precum și asupra oricărei alte împrejurări considerate necesare de organele judiciare pentru o soluționare completă și echitabilă a cauzei. Acest articol subliniază caracterul exhaustiv al procesului de probațiune, vizând aflarea tuturor elementelor factuale esențiale pentru fundamentarea deciziei judiciare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.