(1)

Când după

rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a

hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă

intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a

pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o

măsură educativă mai uşoară decât cea care se

execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru

aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6

din Codul penal .

*) Admite excepţia de neconstituţionalitate

ridicată de Remus Adrian Borza în Dosarul nr. 3.514/2/2016 al Curţii

de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi de Viorel Popescu în

Dosarul nr. 2.499/93/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală

şi constată că soluţia legislativă cuprinsă în

art. 595 alin. (1) din

Codul de

procedură penală

, care nu prevede

şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată

neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de

înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este

neconstituţională.

(1

1

)Prevederile alin. (1) se aplică în mod

corespunzător şi în cazul admiterii unei excepţii de

neconstituţionalitate, dacă, în urma acestei decizii a Curţii

Constituţionale, o faptă determinată nu mai întruneşte

elementele constitutive ale unei infracţiuni sau forma de

vinovăţie cerută de lege pentru existenţa infracţiunii

ori dacă respectiva decizie determină reducerea limitei maxime a

pedepsei sau a măsurii prevăzute de lege, iar pedeapsa sau

măsura care se execută ori urmează a se executa

depăşeşte acest maxim.

(2)Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) şi (1

1

)

se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de

către instanţa de executare, iar dacă persoana condamnată

se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de

către instanţa corespunzătoare în grad în a cărei

circumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz,

centrul educativ ori centrul de detenţie.