(1)Asupra revocării sau anulării amânării

aplicării pedepsei se pronunţă, din oficiu sau la sesizarea

procurorului sau a consilierului de probaţiune, instanţa care

judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce

ar putea atrage revocarea sau anularea.

(2)Dacă până la expirarea termenului

prevăzut la art. 86 alin. (4) lit. c) din Codul penal persoana cu privire

la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu a respectat

obligaţiile civile stabilite prin hotărârea prin care s-a dispus

amânarea, serviciul de probaţiune competent sesizează instanţa

care a pronunţat în primă instanţă amânarea, în vederea

revocării acesteia. Sesizarea poate fi făcută şi de

procuror sau de partea interesată, până la expirarea termenului de

supraveghere.

(3)Dacă constată că sunt îndeplinite

condiţiile art. 88 sau 89 din Codul penal, instanţa, anulând sau,

după caz, revocând amânarea aplicării pedepsei, dispune condamnarea

inculpatului şi executarea pedepsei stabilite prin hotărârea de

amânare, aplicând apoi, după caz, dispoziţiile cu privire la

concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

SECŢIUNEA 1

1

:Schimbări

în executarea unor hotărâri