(1)

Organele de urmărire penală sunt:

a)procurorul;

b)organele

de cercetare penală ale poliţiei judiciare;

c)organele

de cercetare penală speciale.

(2)Procurorii sunt constituiţi

în parchete care funcţionează pe lângă instanţele

judecătoreşti şi îşi exercită atribuţiile în

cadrul Ministerului Public.

(3)

În cadrul procesului penal procurorul are următoarele

atribuţii:

a)supraveghează

sau efectuează urmărirea penală;

b)sesizează

judecătorul de drepturi şi libertăţi şi instanţa

de judecată;

c)exercită

acţiunea penală;

d)exercită

acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege:

e)încheie

acordul de recunoaştere a vinovăţiei, în condiţiile legii;

f)formulează

şi exercită contestaţiile şi căile de atac

prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătoreşti;

g)îndeplineşte

orice alte atribuţii prevăzute de lege.

(4)Atribuţiile organelor de

cercetare penală ale poliţiei judiciare sunt îndeplinite de

lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei şi

Internelor anume desemnaţi în condiţiile legii speciale, care au

primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori avizul procurorului

desemnat în acest sens.

(5)Atribuţiile organelor de

cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofiţeri anume

desemnaţi în condiţiile legii, care au primit avizul conform al

procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie.

(6)Organele de cercetare penală

ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale

îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală sub

conducerea şi supravegherea procurorului.