(1)La stabilirea întinderii reparaţiei se ţine

seama de durata privării nelegale sau injuste de libertate, precum şi

de consecinţele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de

libertate ori asupra celui aflat în situaţia prevăzută la art.

538, iar în cazul celui aflat în situaţia prevăzută la art. 539

1

alin. (1), de durata, precum şi de consecinţele măsurii asupra

persoanei şi asupra vieţii intime, familiale şi private a

acesteia.

(2)În cazurile prevăzute la art. 538 şi 539,

reparaţia constă în plata unei sume de bani sau în constituirea unei

rente viagere ori în obligaţia ca, pe cheltuiala statului, cel

reţinut sau arestat nelegal să fie încredinţat unui institut de

asistenţă socială şi medicală. În cazul prevăzut

la art. 539

1

alin. (1), reparaţia constă în plata unei

sume de bani.

(3)La alegerea felului reparaţiei şi la

stabilirea întinderii acesteia se va ţine seama de situaţia celui

îndreptăţit la repararea pagubei şi de natura daunei produse.

(4)Persoanelor

îndreptăţite la repararea pagubei, care înainte de privarea de

libertate ori de încarcerare ca urmare a punerii în executare a unei pedepse

ori măsuri educative privative de libertate erau încadrate în muncă,

li se calculează, la vechimea în muncă stabilită potrivit legii,

şi timpul cât au fost private de libertate.

(5)Reparaţia este în toate

cazurile suportată de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice.