(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi

sau instanţa, soluţionând contestaţia, verifică durata

procedurilor pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei

şi a punctelor de vedere prezentate şi se pronunţă prin

încheiere.

(2)

Judecătorul

de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în aprecierea

caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în considerare

următoarele elemente:

a)natura şi obiectul cauzei;

b)complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare

a numărului de participanţi şi a dificultăţilor de

administrare a probelor;

c)elementele de extraneitate ale cauzei;

d)faza procesuală în care se află cauza şi

durata fazelor procesuale anterioare;

e)comportamentul contestatorului în procedura judiciară

analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale

procesuale şi procedurale şi din perspectiva îndeplinirii

obligaţiilor sale în cadrul procesului;

f)comportamentul celorlalţi participanţi în

cauză, inclusiv al autorităţilor implicate;

g)intervenţia unor modificări legislative

aplicabile cauzei;

h)alte elemente de natură să influenţeze

durata procedurii.