(1)Recursul în interesul legii se judecă de un complet

format din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie sau, în lipsa acestuia, din vicepreşedintele Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de

secţii din cadrul acesteia, un număr de 14 judecători din

secţia în a cărei competenţă intră chestiunea de drept

care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti,

precum şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.

Preşedintele completului este preşedintele Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia,

vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2)În cazul în care chestiunea de drept prezintă

interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte secţiile

din care provin judecătorii ce vor alcătui completul de

judecată.

(3)După sesizarea Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele acesteia va

lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din

cadrul secţiei în a cărei competenţă intră chestiunea

de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele

judecătoreşti, precum şi a judecătorilor din celelalte

secţii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin.

(1).

(4)La primirea cererii,

preşedintele completului va desemna un judecător din cadrul

secţiei în a cărei competenţă intră chestiunea de

drept care a fost soluţionată diferit de instanţele

judecătoreşti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în

interesul legii. În cazul în care chestiunea de drept prezintă interes

pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului va

desemna 3 judecători din cadrul acestor secţii pentru întocmirea

raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.

(5)În vederea întocmirii raportului,

preşedintele completului poate solicita unor specialişti

recunoscuţi opinia scrisă asupra chestiunilor de drept

soluţionate diferit.

(6)Raportul va cuprinde

soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se

fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii

Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de

Justiţie a Uniunii Europene şi opinia specialiştilor

consultaţi, dacă este cazul, precum şi doctrina în materie.

Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori

vor întocmi şi vor motiva proiectul soluţiei ce se propune a fi

dată recursului în interesul legii.

(7)Şedinţa completului se

convoacă de preşedintele acestuia, cu cel puţin 20 de zile

înainte de desfăşurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare

judecător va primi o copie a raportului şi a soluţiei propuse.

(8)La şedinţă

participă toţi judecătorii completului. Dacă există

motive obiective, aceştia vor fi înlocuiţi, cu respectarea regulilor

prevăzute la alin. (3).

(9)Recursul în interesul legii se susţine în faţa

completului, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul

desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de colegiul de conducere al

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al

curţii de apel, ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al

acestuia.

(10)Recursul în interesul legii se

judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, iar

soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul

judecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot.