Art. 442: Efectul devolutiv şi limitele sale

Art. 433 - Natura şi scopul recursului în casaţie; Art. 434 - Persoanele care pot declara recurs în casaţie; Art. 435 - Termenul de declarare a recursului în casaţie; Art. 436 - Conţinutul cererii de recurs în casaţie; Art. 438 - Cazurile în care se poate declara recurs în casaţie; Art. 440 - Suspendarea executării; Art. 448 - Soluţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Articolul 442 din Codul de Procedură Penală reglementează principiul efectului devolutiv al recursului în casație, stabilind limitele stricte în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) poate examina cauza. Acest efect devolutiv este dublu limitat: pe de o parte, de limite personale (ratione personae), iar pe de altă parte, de limite materiale (ratione materiae). Limitele personale impun instanței de casație să judece recursul exclusiv cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația, respectând calitatea procesuală a recurentului. Aceasta înseamnă că instanța nu poate extinde controlul de legalitate asupra altor părți sau aspecte care nu privesc direct poziția juridică a recurentului. Limitele materiale, esențiale pentru natura recursului în casație ca o cale extraordinară de atac, obligă ÎCCJ să examineze cauza numai în raport cu motivele de casare expres și limitativ prevăzute la Art. 438 C.pr.pen., și doar în măsura în care aceste motive au fost invocate în cererea de recurs. Astfel, ÎCCJ nu rejudecă fondul cauzei și nu poate reevalua situația de fapt, ci doar verifică aplicarea și interpretarea corectă a legii de către instanțele inferioare, în limitele stricte ale criticilor formulate și ale cazurilor de casare prevăzute de lege.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.