(1)Audierea martorului se face

potrivit dispoziţiilor art. 119-124, care se aplică în mod

corespunzător.

(2)Dacă martorul a fost propus

de către procuror, acestuia i se pot pune în mod nemijlocit întrebări

de către procuror, inculpat, persoana vătămată, partea

civilă, partea responsabilă civilmente. Dacă martorul sau

expertul a fost propus de către una dintre părţi, i se pot pune

întrebări de către aceasta, de către procuror, persoana

vătămată şi de către celelalte părţi.

(3)Preşedintele şi ceilalţi membri ai

completului pot adresa întrebări martorului ori de câte ori consideră

necesar, pentru justa soluţionare a cauzei.

(4)Instanţa poate respinge

întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei.

Întrebările respinse se consemnează în încheierea de

şedinţă.

(5)Martorul care posedă un

înscris în legătură cu depoziţia făcută poate să

îl citească în instanţă. Procurorul şi părţile au

dreptul să examineze înscrisul, iar instanţa poate dispune

reţinerea înscrisului la dosar, în original sau în copie.

(6)Când martorul nu îşi mai aminteşte anumite

fapte sau împrejurări ori când există contraziceri între

declaraţiile făcute în instanţă şi cele date anterior,

după ce martorul a fost lăsat să declare tot ceea ce ştie,

preşedintele poate da citire, în întregime sau în parte,

declaraţiilor anterioare.

(7)Dacă audierea vreunuia

dintre martori nu mai este posibilă, iar în faza de urmărire

penală acesta a dat declaraţii în faţa organelor de

urmărire penală sau a fost ascultat de către judecătorul de

drepturi şi libertăţi în condiţiile art. 308, instanţa

dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale

şi ţine seama de ea la judecarea cauzei.

(8)Dacă unul sau mai mulţi martori lipsesc,

instanţa poate dispune motivat fie continuarea judecăţii, fie

amânarea cauzei. Martorul a cărui lipsă nu este justificată

poate fi adus cu mandat de aducere.

(9)Martorii audiaţi rămân

în sală, la dispoziţia instanţei, până la terminarea

actelor de cercetare judecătorească care se efectuează în

şedinţa respectivă. Dacă instanţa găseşte

necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei din sala de

şedinţă, în vederea reaudierii ori a confruntării lor.

(10)Instanţa, luând concluziile procurorului,

persoanei vătămate şi ale părţilor, poate

încuviinţa plecarea martorilor, după audierea lor.

(11)Dispoziţiile alin. (1)-(10)

se aplică în mod corespunzător şi în caz de audiere a expertului

sau interpretului.

(12)Dispoziţiile art. 130-134 şi art. 306 alin.

(6) se aplică în mod corespunzător.