(1)În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor
prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4
2
), procurorul,
părţile şi persoana vătămată pot face
contestaţie. Contestaţia poate privi şi modul de
soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.
(2)Contestaţia se judecă de către
judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic
superioară celei sesizate. Când instanţa sesizată este Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se judecă de
către completul competent, potrivit legii.
(3)Contestaţia se soluţionează în camera de
consiliu, cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate
şi cu participarea procurorului. Dispoziţiile art. 345 şi 346 se
aplică în mod corespunzător.»
(4)În soluţionarea contestaţiei nu pot fi
invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepţii decât cele
invocate sau ridicate din oficiu în faţa judecătorului de cameră
preliminară în procedura desfăşurată în faţa
instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate
absolută.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 347 din Codul de Procedură Penală reglementează contestația împotriva încheierilor judecătorului de cameră preliminară, reprezentând o cale ordinară de atac specifică acestei faze procesuale. Această cale de atac este esențială pentru asigurarea legalității și temeiniciei soluțiilor pronunțate în camera preliminară, având un rol de control judiciar. Termenul de exercitare este de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 C.pr.pen., fiind un termen scurt, preclusiv, ce subliniază celeritatea procedurii. Subiecții legitimați procesual sunt procurorul, părțile (inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente) și persoana vătămată, reflectând interesul fiecăruia în verificarea legalității actelor. Obiectul contestației vizează nu doar încheierile enumerate limitativ la art. 346 C.pr.pen., ci și modul de soluționare a cererilor și excepțiilor ridicate în fața judecătorului de cameră preliminară. Competența de soluționare aparține judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, asigurând un control efectiv de către o instanță superioară. În cazul în care instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se judecă de către un complet specializat din cadrul acesteia. Procedura de soluționare se desfășoară în camera de consiliu, cu citarea obligatorie a părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului, garantând principiile contradictorialității și dreptului la apărare. Se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 345 și 346 C.pr.pen., ceea ce înseamnă că aspectele procedurale generale ale camerei preliminare și condițiile de soluționare a excepțiilor se regăsesc și în faza de contestație. Un aspect fundamental al art. 347 alin. (4) este limitarea posibilității de a invoca cereri sau excepții noi în faza contestației. Această prevedere urmărește să prevină tergiversarea procesului și să asigure concentrarea dezbaterilor, impunând părților diligența de a-și formula apărările la primul termen. Excepția de la această regulă o constituie cazurile de nulitate absolută, care pot fi invocate oricând în cursul procesului penal, inclusiv în faza contestației, datorită gravității viciilor pe care le sancționează și a interesului public legat de respectarea normelor imperative de procedură.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.