(1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor

efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta

se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul

general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef

de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie.

(2)În cazul când măsurile şi actele sunt ale

prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă

curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate

sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia,

plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

(3)Dispoziţiile alin. (1)

şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia

funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege

specială.

(4)În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face

în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus

soluţia.

(5)

Ordonanţele

prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor,

actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul

ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut

plângerea şi celorlalte persoane interesate.

*) Prin Decizia nr.

9/2022

, Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi

stabileşte că organul judiciar competent să soluţioneze

plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza în care procurorul ierarhic

superior celui care a emis soluţia de clasare a admis-o, a infirmat

soluţia procurorului de caz şi a dat o nouă soluţie de

clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport cu

dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală,

este judecătorul de cameră preliminară.

(6)Dispoziţiile art. 336-338 se

aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.