Art. 338: Termenul de rezolvare

Art. 336 - Dreptul de a face plângere; Art. 337 - Obligația de înaintare a plângerii; Art. 339 - Plângerea împotriva actelor procurorului; Art. 340 - Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată; Art. 341 - Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară; Art. 286 - Actele organelor de urmărire penală; Art. 299 - Obiectul supravegherii; Art. 300 - Modalitățile de exercitare a supravegherii

Articolul 338 din Codul de Procedură Penală impune procurorului o obligație esențială de celeritate și transparență în soluționarea plângerilor formulate împotriva actelor organelor de cercetare penală sau ale propriilor acte. Termenul de 20 de zile de la primirea plângerii reprezintă o garanție procedurală fundamentală, menită să asigure o soluționare promptă și eficientă a sesizărilor, prevenind tergiversările nejustificate ale procedurii penale. Această prevedere subliniază principiul rolului activ al procurorului în supravegherea legalității și temeiniciei actelor de urmărire penală. Obligația de a comunica de îndată persoanei care a formulat plângerea un exemplar al ordonanței de soluționare este la fel de crucială, deoarece asigură respectarea dreptului la informare al petentului și îi permite acestuia să exercite, în cunoștință de cauză, căile de atac ulterioare, cum ar fi plângerea la judecătorul de cameră preliminară, în cazul în care soluția procurorului nu îl satisface. Astfel, articolul contribuie la realizarea unui control judiciar efectiv asupra activității de urmărire penală și la garantarea drepturilor procesuale ale părților.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.