Art. 292: Sesizarea din oficiu

Art. 288 CPP: Modurile de sesizare; Art. 289 CPP: Plângerea prealabilă; Art. 290 CPP: Denunțul; Art. 291 CPP: Sesizarea organelor de constatare; Art. 293 CPP: Verificarea sesizării; Art. 305 CPP: Începerea urmăririi penale; Art. 306 CPP: Efectuarea urmăririi penale

Articolul 292 din Codul de Procedură Penală reglementează una dintre modalitățile de sesizare a organelor de urmărire penală, și anume sesizarea din oficiu. Aceasta reprezintă o cale de sesizare subsidiară sau reziduală, aplicabilă ori de câte ori organul de urmărire penală ia cunoștință, pe orice altă cale decât cele expres prevăzute la art. 289-291 C.pr.pen. (plângerea prealabilă, denunțul, sesizarea organelor de constatare), de săvârșirea unei infracțiuni. Obligația de sesizare din oficiu derivă din principiul oficialității, specific dreptului procesual penal român, care impune organelor judiciare să acționeze din proprie inițiativă pentru descoperirea infracțiunilor și tragerea la răspundere penală a făptuitorilor. Actul procedural prin care se concretizează această sesizare este procesul-verbal de sesizare din oficiu, document esențial care consemnează informațiile inițiale despre presupusa infracțiune și care stă la baza demarării verificărilor premergătoare și, ulterior, a urmăririi penale. Acest proces-verbal nu este un act de începere a urmăririi penale, ci un act premergător acesteia, care constată existența unor date din care rezultă indicii rezonabile privind săvârșirea unei infracțiuni.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.