Art. 291: Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane

Art. 289 C.pr.pen. - Denunțul; Art. 290 C.pr.pen. - Plângerea; Art. 292 C.pr.pen. - Sesizarea prin plângere prealabilă; Art. 293 C.pr.pen. - Sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală; Art. 305 C.pr.pen. - Începerea urmăririi penale; Art. 100 C.pr.pen. - Administrarea probelor; Art. 101 C.pr.pen. - Mijloace de probă; Art. 259 C.pen. - Omisiunea sesizării; Art. 260 C.pen. - Favorizarea făptuitorului

Articolul 291 din Codul de Procedură Penală instituie o obligație legală specială de sesizare a organelor de urmărire penală pentru anumite categorii de persoane, distinctă de obligația generală de denunțare. Această obligație vizează infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și are ca scop asigurarea celerității și eficienței procesului penal. Sunt vizate, pe de o parte, persoanele cu funcții de conducere în cadrul autorităților și instituțiilor publice, precum și cele cu atribuții de control, care, în exercitarea atribuțiilor lor, iau cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni. Pe de altă parte, obligația se extinde și asupra persoanelor care exercită un serviciu de interes public, învestite sau supuse controlului autorităților publice. Pe lângă obligația de sesizare imediată, primul alineat impune și datoria de a lua măsuri pentru conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a altor mijloace de probă, aspect esențial pentru buna desfășurare a investigației. Nerespectarea acestei obligații poate atrage răspunderea penală, în special sub incidența infracțiunii de omisiune a sesizării prevăzute de Art. 259 din Codul Penal.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.