Art. 233: Durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale

Art. 223 - Condițiile generale de luare a măsurilor preventive; Art. 224 - Luarea măsurii arestării preventive; Art. 226 - Prelungirea arestării preventive; Art. 234 - Verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive în cursul urmăririi penale; Art. 235 - Durata maximă a arestării preventive în cursul judecății; Art. 236 - Calculul duratei arestării preventive; Art. 240 - Punerea în executare a măsurilor preventive; Art. 241 - Încetarea de drept a măsurilor preventive; Art. 242 - Revocarea și înlocuirea măsurilor preventive

Articolul 233 din Codul de Procedură Penală reglementează durata inițială a arestării preventive a inculpatului în faza de urmărire penală, stabilind-o la un termen maxim de 30 de zile. Această limitare temporală reflectă principiul caracterului excepțional și provizoriu al măsurilor privative de libertate, în acord cu garanțiile constituționale și convenționale privind libertatea individuală. Textul subliniază posibilitatea prelungirii acestei măsuri, însă numai în condițiile și cu respectarea strictă a procedurilor prevăzute de lege (referință la Art. 226 C.pr.pen.). Termenul de 30 de zile începe să curgă de la momentul efectiv al punerii în executare a mandatului de arestare preventivă. Un aspect important clarificat de alineatul (3) este menținerea valabilității măsurii arestării preventive și a modului de calcul al duratei acesteia chiar și în situația în care dosarul este transferat de la un organ de urmărire penală la altul, asigurând continuitatea și coerența procesului penal, fără a prejudicia situația juridică a inculpatului prin recalculări arbitrare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.