Art. 232: Negăsirea persoanei prevăzute în mandatul de arestare preventivă

Art. 226 C.pr.pen. - Arestarea preventivă; Art. 228 C.pr.pen. - Competența de a dispune arestarea preventivă; Art. 230 C.pr.pen. - Mandatul de arestare preventivă; Art. 231 C.pr.pen. - Executarea mandatului de arestare preventivă; Art. 251 C.pr.pen. - Urmărirea internațională; Art. 525 C.pr.pen. - Procedura în cazul persoanei căutate

Articolul 232 din Codul de Procedură Penală reglementează o situație esențială în procesul de executare a unui mandat de arestare preventivă: imposibilitatea găsirii persoanei vizate. Acesta completează cadrul legal stabilit de Art. 231 C.pr.pen., care detaliază procedura de executare. Norma impune organului de poliție însărcinat cu executarea mandatului obligația de a constata, printr-un proces-verbal, faptul negăsirii persoanei. Această constatare formală este crucială, deoarece servește drept temei pentru declanșarea unor măsuri ulterioare. Articolul instituie o obligație de informare imediată a judecătorului de drepturi și libertăți care a emis mandatul, asigurând astfel un control judiciar continuu asupra măsurii preventive. Mai mult, prin prevederea dării în urmărire și în consemn la punctele de trecere a frontierei, Art. 232 C.pr.pen. activează mecanismele de căutare națională și, după caz, internațională a persoanei, transformând mandatul de arestare într-un instrument complex de localizare și aducere în fața justiției, chiar și în situația în care suspectul/inculpatul se sustrage. Această procedură subliniază caracterul coercitiv și preventiv al măsurii arestării, precum și necesitatea unei reacții prompte și coordonate a autorităților în fața încercărilor de sustragere de la executarea hotărârilor judecătorești.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.