(1)

Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de

judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin

încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivată a

procurorului sau din oficiu.

*) Curtea Constituţională admite excepţia de

neconstituţionalitate şi constată că este

neconstituţională soluţia legislativă reglementată de

dispoziţiile art. 220 alin. (1), care permite luarea măsurii

arestului la domiciliu, în condiţiile în care anterior inculpatul a fost

arestat preventiv sau la domiciliu în aceeaşi cauză, în lipsa unor

temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.

(2)Judecătorul de cameră preliminară sau

instanţa de judecată, sesizată conform alin. (1), dispune

citarea inculpatului. Audierea inculpatului este obligatorie dacă acesta

se prezintă la termenul fixat.

(3)Asistenţa juridică a

inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

(4)Dispoziţiile art. 219 alin. (4), (7) şi (9) se

aplică în mod corespunzător.