Art. 176: Înlocuirea expertului

Art. 172 C.p.p. - Dispunerea expertizei; Art. 173 C.p.p. - Efectuarea expertizei; Art. 174 C.p.p. - Drepturile și obligațiile expertului; Art. 175 C.p.p. - Recuzarea expertului; Art. 177 C.p.p. - Raportul de expertiză; Art. 178 C.p.p. - Lămuriri suplimentare și nouă expertiză; Art. 180 C.p.p. - Onorariul și cheltuielile de expertiză; Art. 283 alin. (4) C.p.p. - Sancțiunile procesuale; Art. 100 C.p.p. - Probele și mijloacele de probă

Articolul 176 din Codul de Procedură Penală reglementează condițiile și procedura de înlocuire a expertului desemnat într-o cauză penală, asigurând continuitatea și eficiența administrării probelor. Înlocuirea intervine în situații ce compromit realizarea la timp și în mod corespunzător a expertizei: refuzul nejustificat al expertului de a efectua lucrarea, nerespectarea termenului fixat, admiterea unei declarații de abținere sau a unei cereri de recuzare, ori apariția unei imposibilități obiective (de exemplu, boală gravă) de a finaliza expertiza. Actul procedural prin care se dispune înlocuirea diferă în funcție de faza procesuală – ordonanță emisă de organul de urmărire penală sau încheiere pronunțată de instanța de judecată. Este esențial ca expertul să fie citat înainte de dispunerea înlocuirii, garantându-i-se dreptul la apărare. Decizia de înlocuire se comunică asociației sau corpului profesional din care face parte expertul. De asemenea, articolul impune expertului înlocuit o obligație fundamentală: de a preda de îndată organului judiciar toate actele, obiectele și observațiile relevante acumulate până la momentul înlocuirii, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de Art. 283 alin. (4) C.p.p. Această reglementare subliniază importanța expertizei ca mijloc de probă și necesitatea ca aceasta să fie îndeplinită cu celeritate și profesionalism, în interesul aflării adevărului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.