(1)

Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar

când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată

dacă:

a)fapta

nu există;

b)fapta

nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost

săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;

c)nu

există probe că o persoană a săvârşit

infracţiunea;

d)există

o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

e)lipseşte

plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o

altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru

punerea în mişcare a acţiunii penale;

f)a

intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al

inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori

inculpatului persoană juridică;

g)a fost

retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru

care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a

intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în

condiţiile legii;

h)există

o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

i)există

autoritate de lucru judecat;

j)a

intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

(2)În cazurile prevăzute la

alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în

mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege.