(1)

Reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor

poştale se poate dispune de judecătorul de drepturi şi

libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa

să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa

corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se

află sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit

propunerea, cu privire la scrisorile, trimiterile poştale sau obiectele

trimise ori primite de făptuitor, suspect, inculpat sau de orice

persoană care este bănuită că primeşte ori trimite

prin orice mijloc aceste bunuri de la făptuitor, suspect sau inculpat ori

bunuri destinate acestuia, dacă:

a)există

o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau

săvârşirea unei infracţiuni;

b)măsura

este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor

şi libertăţilor fundamentale, date fiind

particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a

probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii;

c)probele

nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune

dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un

pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2)Este interzisă

reţinerea, predarea şi percheziţionarea corespondenţei sau

a trimiterilor poştale trimise ori primite în raporturile dintre avocat

şi suspectul, inculpatul sau orice altă persoană pe care acesta

o apără, cu excepţia situaţiilor în care există date

că avocatul săvârşeşte sau pregăteşte

săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art.

139 alin. (2).

(3)Dispoziţiile art. 140 se

aplică în mod corespunzător.

(4)În cazurile în care există

urgenţă, iar obţinerea mandatului de reţinere, predare

şi percheziţionare a trimiterilor poştale în condiţiile

art. 140 ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor,

la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol

siguranţa victimei sau a altor persoane şi sunt îndeplinite

condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), procurorul poate

dispune, pe o durată de maximum 48 de ore, măsurile prevăzute la

alin. (1). Dispoziţiile art. 141 alin. (2)-(8) se aplică în mod

corespunzător.

(5)Unităţile poştale

sau de transport şi orice alte persoane fizice sau juridice care

efectuează activităţi de transport sau transfer de

informaţii sunt obligate să reţină şi să predea

procurorului scrisorile, trimiterile poştale ori obiectele la care se face

referire în mandatul dispus de judecător sau în autorizaţia

emisă de procuror.

(6)Corespondenţa, trimiterile

poştale sau obiectele ridicate şi percheziţionate care nu au

legătură cu cauza se restituie destinatarului.

(7)După efectuarea

activităţilor autorizate, procurorul îl informează, în cel mult

10 zile, în scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura ce a

fost luată în privinţa sa. După momentul informării,

persoana ale cărei corespondenţă, trimiteri poştale sau

obiecte au fost ridicate şi percheziţionate are dreptul de a lua

cunoştinţă de activităţile efectuate.

(8)Dispoziţiile art. 145 alin. (2) şi (3) se

aplică în mod corespunzător.

(9)Măsura poate fi prelungită în condiţiile

art. 144, durata totală a măsurii neputând depăşi, în

aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, 6

luni.