Art. 137: Pluralitatea de identificări

Art. 136 C.pr.pen. - Efectuarea identificării; Art. 138 C.pr.pen. - Recunoașterea din grup; Art. 100 C.pr.pen. - Obiectul probațiunii și mijloacele de probă; Art. 195 C.pr.pen. - Procesul-verbal

Articolul 137 din Codul de Procedură Penală reglementează două situații distincte, dar cu un scop comun: asigurarea fiabilității și obiectivității procedurii de identificare, prin eliminarea oricărei posibilități de sugestie, influență sau contaminare a memoriei. Paragraful (1) vizează ipoteza în care mai multe persoane urmează să identifice aceeași persoană sau același obiect. Obligația organelor judiciare este de a lua măsuri active pentru a preveni comunicarea între identificatori, asigurând astfel independența declarațiilor și recunoașterilor. Aceasta previne ca un identificator să fie influențat de percepția sau recunoașterea celuilalt. Paragraful (2) abordează scenariul în care aceeași persoană (identificator) participă la mai multe proceduri de identificare succesive. În acest caz, pentru a evita formarea unei 'memori alternative' sau a unei asocieri incorecte, organele judiciare trebuie să modifice contextul identificării, prin utilizarea unor persoane diferite în grupul de identificare sau a unor obiecte diferite în cazul identificării de obiecte. Nerespectarea acestor măsuri esențiale poate afecta forța probantă a identificării și, în anumite condiții, poate duce chiar la excluderea probei din dosar, întrucât ar contraveni principiilor loialității administrării probelor și ale aflării adevărului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.