Art. 960: Dreptul de a sechestra o navă civilă

Art. 951 - Dispoziții generale privind măsurile asigurătorii; Art. 952 - Obiectul sechestrului asigurător; Art. 953 - Condiţiile înfiinţării sechestrului asigurător; Art. 954 - Cererea de sechestru asigurător; Art. 955 - Înfățișarea părților și soluționarea cererii; Art. 956 - Executarea sechestrului; Art. 961 - Înregistrarea sechestrului; Art. 963 - Eliberarea navei sechestrate; Art. 964 - Vânzarea navei sechestrate; Art. 622 și urm. - Caracterele executării silite și rolul organelor de executare (dispoziții generale); Art. 107 - Convenţiile internaţionale (Codul de Drept Internațional Privat)

Articolul 960 din Codul de Procedură Civilă reglementează o formă specializată a sechestrului asigurător, aplicabilă navelor civile. Această normă procesuală permite creditorului să solicite indisponibilizarea unei nave, constituind o măsură conservatorie esențială pentru garantarea unei creanțe și pentru a preveni sustragerea navei de la o eventuală executare silită. Importanța articolului rezidă în necesitatea de a adapta regulile generale ale sechestrului asigurător (prevăzute în Secțiunea 1 a aceluiași Capitol) la specificul regimului juridic al navelor, care, fiind bunuri mobile de mare valoare și având o mobilitate transfrontalieră, impun un cadru normativ distinct. Un aspect fundamental subliniat de articol este primatul convențiilor internaționale la care România este parte, în materia sechestrului (arestării) navelor. Această trimitere este crucială, deoarece dreptul maritim este puternic internaționalizat, iar aspectele legate de arestarea navelor sunt deseori guvernate de tratate precum Convențiile de la Bruxelles privind arestarea navelor maritime din 1952 și 1999. Astfel, aplicarea legii naționale trebuie să fie în armonie cu aceste instrumente internaționale, asigurând coerența și predictibilitatea în raporturile juridice maritime.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.