Art. 943^1: Instanţa competentă

Art. 94 C.pr.civ. - Competența instanțelor de tutelă și familie; Art. 107 C.pr.civ. - Competența teritorială generală; Art. 529 C.pr.civ. - Instanța competentă pentru măsuri de ocrotire; Art. 913 C.pr.civ. - Dispoziții generale privind procedura necontencioasă; Art. 431 C.civ. - Noțiunea și forma mandatului de ocrotire; Art. 437 C.civ. - Efectele mandatului de ocrotire

Articolul 943^1 din Codul de Procedură Civilă stabilește regulile de competență teritorială exclusive pentru cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire. Competența aparține instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul fie mandantul (persoana care a redactat mandatul în anticiparea unei eventuale pierderi a capacității de exercițiu), fie, în funcție de momentul sesizării instanței și situația concretă, beneficiarul mandatului de ocrotire (persoana care urmează să beneficieze de măsurile de ocrotire prin mandatar). Această dispoziție procedurală esențială completează reglementarea de drept material a mandatului de ocrotire, introdusă prin Codul Civil ca o măsură alternativă de protecție a adulților. Procedura de încuviințare este, prin natura sa, una necontencioasă, instanța de tutelă având rolul de a verifica îndeplinirea condițiilor legale și de a asigura protejarea interesului superior al persoanei ocrotite, validând totodată actul juridic al mandatului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.