Art. 934: Culpa în destrămarea căsătoriei

Art. 935 C.pr.Civ. - Divorțul din culpa exclusivă a reclamantului; Art. 373 Cod Civil - Cauzele de divorț; Art. 379 Cod Civil - Divorțul din culpa exclusivă a unuia dintre soți; Art. 380 Cod Civil - Divorțul din culpa comună; Art. 209 C.pr.Civ. - Cererea reconvențională

Articolul 934 din Codul de Procedură Civilă reglementează aspectele procedurale esențiale ale pronunțării divorțului pe baza culpei soților, completând dispozițiile de drept substanțial din Codul Civil (Art. 373 și următoarele). Norma stabilește trei ipoteze principale: (1) Pronunțarea divorțului din culpa exclusivă a soțului pârât, atunci când motive temeinice, imputabile acestuia, au condus la vătămarea gravă a raporturilor dintre soți și la imposibilitatea continuării căsătoriei. (2) Posibilitatea instanței de a constata culpa ambilor soți în destrămarea căsătoriei, chiar și în absența unei cereri reconvenționale, în baza probelor administrate. Aceasta reflectă rolul activ al judecătorului în aflarea adevărului. (3) O regulă importantă privind respingerea cererii de divorț formulată de reclamantul culpabil exclusiv, în lipsa unei cereri reconvenționale a pârâtului, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de Art. 935 C.pr.Civ. Acest articol subliniază necesitatea întrunirii cumulative a elementelor subiectiv (culpa) și obiectiv (vătămarea gravă și imposibilitatea continuării căsătoriei) pentru admiterea acțiunii de divorț pe aceste temeiuri, definind cadrul procedural de stabilire și atribuire a răspunderii pentru eșecul conjugal.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.