Art. 922: Absenţa reclamantului

Art. 153 - Absenţa părţilor la judecată (NCPC); Art. 411 - Suspendarea facultativă a judecăţii (NCPC); Art. 412 - Suspendarea de drept a judecăţii (NCPC); Art. 416 - Perimarea de drept (NCPC); Art. 919 - Particularităţi privind procedura de judecată în primă instanţă (NCPC); Art. 921 - Absenţa pârâtului (NCPC)

Articolul 922 din Codul de Procedură Civilă reglementează o sancțiune procedurală specifică aplicabilă în situația în care, la primul termen de judecată în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat, iar pârâtul este prezent. Spre deosebire de regulile generale privind absența părților, care pot conduce la suspendarea judecății (Art. 411, 412 NCPC), acest articol impune respingerea directă a cererii ca „nesusținută”. Această soluție este o expresie a principiului diligenței procesuale și are ca scop descurajarea pasivității reclamantului și asigurarea celerității și eficienței actului de justiție. Deși articolul nu se referă explicit la un anumit tip de litigiu, contextul său normativ (Titlul IV - Dispoziții speciale, Capitolul II - Dispoziții speciale privind judecata în primă instanță în materia divorțului și a altor litigii de familie) sugerează aplicabilitatea sa predominantă în aceste materii. Respingerea cererii ca nesusținută nu echivalează cu o respingere pe fond, ci reprezintă o soluție procedurală care stinge cauza fără a analiza temeinicia pretențiilor, permițând, în principiu, formularea unei noi cereri, dacă dreptul material nu este prescris.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.