Art. 905: Executarea obligaţiei de a nu face

Art. 622 - Aplicarea dispoziţiilor generale (Codul de Procedură Civilă); Art. 650 - Competenţa instanţei de executare (Codul de Procedură Civilă); Art. 702 - Cheltuielile de executare (Codul de Procedură Civilă); Art. 902 - Executarea obligaţiei de a face (Codul de Procedură Civilă); Art. 903 - Executarea obligaţiei de a face fungibilă (Codul de Procedură Civilă); Art. 904 - Executarea obligaţiei de a face infungibilă (Codul de Procedură Civilă); Art. 906 - Executarea obligaţiei de a face sau de a nu face care nu poate fi îndeplinită decât de debitor (Codul de Procedură Civilă); Art. 1528 - Executarea obligaţiei de a face sau de a nu face (Codul Civil)

Articolul 905 din Codul de Procedură Civilă reglementează procedura de executare silită a obligațiilor de a nu face, aliniindu-se principiilor de drept substanțial stabilite în Codul Civil (Art. 1528). Primul alineat stabilește că dispozițiile generale referitoare la executarea obligațiilor de a face (anterior reglementate în aceeași secțiune) sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul obligațiilor de a nu face. Cel de-al doilea alineat oferă creditorului mecanismul procedural prin care poate solicita instanței de executare autorizarea, printr-o încheiere executorie pronunțată cu citarea părților, să desființeze el însuși sau prin intermediul altor persoane, pe cheltuiala debitorului, lucrările sau acțiunile realizate de acesta cu încălcarea obligației negative. Această dispoziție facilitează o formă de executare silită prin echivalent în natură, permițând restabilirea situației anterioare încălcării obligației și asigurând repararea prejudiciului, prin substituirea debitorului în executarea unei prestații inverse celei asumate inițial.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.