Art. 882: Plata creanţelor condiţionale

Art. 622 - Noțiunea de executare silită (Codul de Procedură Civilă); Art. 863 - Cheltuielile de executare (Codul de Procedură Civilă); Art. 864 - Situația creditorilor garantați și negaranți (Codul de Procedură Civilă); Art. 866 - Contestația la distribuire (Codul de Procedură Civilă); Art. 1056 - Cauțiunea (Codul de Procedură Civilă); Art. 1057 - Depunerea cauțiunii (Codul de Procedură Civilă); Art. 1399 - Condiția (Codul Civil); Art. 1400 - Condiția suspensivă (Codul Civil); Art. 1401 - Condiția rezolutorie (Codul Civil); Art. 1402 - Efectele condiției suspensive (Codul Civil); Art. 1403 - Efectele condiției rezolutorii (Codul Civil); Art. 2280 - Ipoteca (Codul Civil)

Articolul 882 din Codul de Procedură Civilă reglementează o situație specifică și delicată în cadrul procedurii de executare silită, vizând plata creanțelor afectate de o condiție (suspensivă sau rezolutorie). Scopul normei este de a asigura protecția juridică a tuturor intereselor implicate și de a preveni potențiale prejudicii sau îmbogățiri fără justă cauză, în funcție de realizarea sau nerealizarea evenimentului viitor și incert ce constituie condiția. Pentru creanțele supuse unei condiții rezolutorii (alin. 1), norma impune creditorului, căruia i se cuvine suma de bani, obligația de a constitui o garanție (cauțiune sau ipotecă). Această garanție are rolul de a asigura restituirea sumei către persoanele care ar deveni îndreptățite la aceasta în cazul îndeplinirii condiției rezolutorii, moment în care dreptul creditorului inițial ar înceta. În contrast, pentru creanțele supuse unei condiții suspensive (alin. 2), suma obținută din executare este distribuită creditorilor care urmează în ordinea de preferință. Acești creditori subsecvenți sunt, la rândul lor, obligați să constituie o garanție care să asigure restituirea sumei primite, în eventualitatea îndeplinirii condiției suspensive. Aceasta ar duce la nașterea dreptului creditorului condițional și, implicit, la obligația creditorilor subsecvenți de a restitui sumele încasate. Aliniatul (3) oferă o soluție subsidiară și de siguranță: în cazul în care niciuna dintre părțile implicate nu constituie garanțiile cerute, suma de bani se consemnează la o unitate bancară sau la o altă instituție prevăzută de lege. Această măsură asigură conservarea sumei și indisponibilizarea ei până la momentul clarificării statutului condiției (adică, până la îndeplinirea sau neîndeplinirea definitivă a acesteia). Articolul 882 ilustrează armonizarea principiilor de drept civil (referitoare la modalitățile obligațiilor) cu regulile specifice ale executării silite, oferind un mecanism de gestionare a riscurilor asociate creanțelor condiționale în contextul procedural.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.