Art. 831: Administrarea imobilului urmărit

Art. 666 - Încuviinţarea executării silite; Art. 667 - Efectele încuviinţării; Art. 813 - Obiectul urmăririi imobiliare; Art. 819 - Somaţia; Art. 820 - Înscrierea în cartea funciară; Art. 835 - Condiţiile vânzării la licitaţie publică; Art. 153 - Comunicarea actelor de procedură; Art. 651 - Atribuţiile executorului judecătoresc; Art. 712 - Contestaţia la executare

Articolul 831 din Codul de Procedură Civilă reglementează un aspect fundamental al executării silite imobiliare: administrarea bunului supus urmăririi. La momentul comunicării încheierii de încuviințare a executării, debitorul sau, după caz, terțul dobânditor al imobilului urmărit este decăzut din dreptul de a mai efectua acte de administrare. Această decădere operează *ope legis* și are ca scop conservarea valorii bunului și protejarea intereselor creditorilor, prevenind actele de deturnare sau diminuare a patrimoniului. Executorul judecătoresc are facultatea, nu obligația, de a numi un administrator-sechestru, printr-o încheiere motivată, atunci când consideră necesar pentru o bună administrare a imobilului, inclusiv încasarea veniturilor (ex. chirii), efectuarea cheltuielilor necesare și reprezentarea în litigii. Articolul prevede o situație specială în care debitorul sau terțul dobânditor este numit el însuși administrator-sechestru. În cazul refuzului acestuia de a prelua bunul sub acest titlu, procesul-verbal întocmit de executor va substitui actul de predare-primire, asigurând continuitatea administrării legale și menținând eficacitatea procedurii de executare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.