Art. 80: Formele reprezentării

Art. 55 - Calitatea de parte; Art. 56 - Capacitatea de folosință procedurală; Art. 57 - Capacitatea de exercițiu procedurală; Art. 58 - Reprezentarea și asistența de către avocat; Art. 81 - Împuternicirea; Art. 82 - Reprezentarea convențională; Art. 83 - Forma procurii; Art. 84 - Întinderea și limitele reprezentării convenționale; Art. 85 - Revocarea procurii; Art. 86 - Încetarea reprezentării convenționale; Art. 6 - Dreptul la un proces echitabil

Articolul 80 din Codul de Procedură Civilă reglementează fundamental posibilitatea părților de a exercita drepturile procedurale personal sau prin intermediul unui reprezentant, consacrând trei forme distincte de reprezentare: legală, convențională și judiciară. Reprezentarea legală este imperativă pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu (e.g., minori, interziși judecătorești), asigurându-le accesul la justiție. Reprezentarea convențională derivă din voința părții, exprimată printr-un mandat (procură), fiind o opțiune general valabilă, cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege în care prezența personală a părții este obligatorie. Reprezentarea judiciară este o formă excepțională, dispusă de judecător din oficiu, fie atunci când legea o prevede, fie când circumstanțele cauzei impun o astfel de măsură pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, în condițiile Art. 58 alin. (3) C.P.C. În acest caz, judecătorul va stabili limitele și durata reprezentării. De asemenea, articolul clarifică faptul că, în cazul reprezentării legale sau judiciare, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este o condiție obligatorie, subliniind caracterul distinct al acestor forme de reprezentare față de cea convențională care, în anumite cazuri, necesită asistența sau reprezentarea prin avocat.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.