Art. 753: Modalități de valorificare
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Dacă în termen de 15 zile de
la aplicarea sechestrului nu au fost plătite suma datorată, toate
accesoriile și cheltuielile de executare, executorul judecătoresc va
proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitație
publică, vânzare directă sau prin alte modalități admise de
lege.
(2)Cu toate acestea, vânzarea se va
putea face de îndată ce bunurile au fost sechestrate, dacă acestea
sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii ori
dacă păstrarea lor ar prilejui cheltuieli disproporționat de
mari în raport cu valoarea lor.
Articole Conexe / Referințe
Art. 622 - Obiectul și caracterul executării silite; Art. 651 - Organele de executare silită; Art. 734 - Dispoziții generale privind urmărirea silită a bunurilor mobile; Art. 752 - Efectele sechestrului; Art. 754 - Încuviințarea vânzării bunurilor mobile; Art. 755 - Stabilirea prețului de pornire; Art. 756 - Anunțul de vânzare; Art. 757 - Vânzarea la licitație publică; Art. 765 - Vânzarea directă; Art. 767 - Vânzarea prin alte modalități; Art. 784 - Cheltuielile de executare
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 753 din Codul de Procedură Civilă reglementează momentul și modalitățile de trecere de la faza sechestrării la cea de valorificare a bunurilor mobile. Norma stabilește un termen general de 15 zile de la aplicarea sechestrului, interval în care debitorul are posibilitatea de a achita datoria, accesoriile și cheltuielile de executare. După expirarea acestui termen, executorul judecătoresc este îndreptățit să inițieze procedura de valorificare. Sunt prevăzute trei modalități principale de valorificare: vânzarea la licitație publică (modalitatea generală), vânzarea directă și, în subsidiar, orice alte modalități admise de lege, ceea ce permite o flexibilitate procedurală adaptată specificului bunurilor. O excepție esențială de la termenul de 15 zile o constituie posibilitatea vânzării imediate a bunurilor, chiar de la momentul sechestrării, în situații de urgență. Aceasta se impune atunci când bunurile sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii rapide, ori când costurile de păstrare ar deveni disproporționate în raport cu valoarea bunurilor, principiu care subliniază necesitatea unei executări eficiente și cu respectarea valorii economice a activelor.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol