(1)Sechestrul se va putea aplica

şi asupra bunurilor aparţinând debitorului, dar deţinute de un

terţ, afară numai dacă acesta din urmă nu recunoaşte

că bunurile aparţin debitorului urmărit. Dacă terţul

recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, este obligat să

declare dacă le deţine în temeiul vreunui titlu şi să

înmâneze executorului o copie certificată a acestuia, dacă este

cazul.

(2)Dacă terţul

deţinător nu recunoaşte că bunurile aparţin

debitorului, dar creditorul pretinde şi face dovada că bunurile

respective sunt ale acestuia, instanţa de executare va putea, prin

încheiere definitivă, dată cu citarea în termen scurt a

părţilor, să îl autorizeze pe executor să continue

aplicarea sechestrului.

(3)Terţul deţinător

care are un drept de folosinţă asupra bunului sechestrat poate

să ceară instanţei de executare să fie autorizat să

folosească în continuare bunul, dacă pentru acesta există o

asigurare facultativă contra daunelor ori urmează să fie

contractată, în termenul fixat de instanţă, după caz. În

toate cazurile, acordul creditorului urmăritor în acest sens

suplineşte autorizaţia instanţei de executare.