(1)

Până la

soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind

executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi

numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda

executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la

executare sau prin cerere separată.

*) Prin Decizia nr.

17/2020

, Înalta Curtea

de Casaţie şi Justiţie stabileşte că în interpretarea

şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 719 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, competenţa materială de

soluţionare a contestaţiilor privind executarea silită

începută de creditorii bugetari în temeiul dispoziţiilor art. 143

alin. (1) teza finală din Legea nr.

85/2014

aparţine judecătorului-sindic învestit cu

procedura de insolvenţă în care se formulează respectivele

contestaţii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. r) şi alin. (2) din Legea

nr.

85/2014

.

*) Prin Decizia nr.

2/2021

, Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie stabileşte că în interpretarea

şi aplicarea sintagmei "până la soluţionarea

contestaţiei la executare" din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, suspendarea executării silite este

limitată în timp până la soluţionarea în primă

instanţă a contestaţiei la executare.

(2)

Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie

să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului

contestaţiei, după cum urmează:

a)de

10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;

b)de

1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;

c)de

5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;

d)de

14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.

(3)Dacă obiectul

contestaţiei nu este evaluabil în bani, cauţiunea va fi de 1.000 lei,

în afară de cazul în care legea dispune altfel.

(4)

Suspendarea executării este obligatorie şi cauţiunea nu

este necesară dacă:

1.

hotărârea sau

înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;

*) Prin Decizia nr.

81/2021

, Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie admite sesizarea formulată în vederea

pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în

consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi

aplicarea art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă,

efectele suspendării obligatorii a executării silite se produc

până la data soluţionării în primă instanţă a contestaţiei

la executare, iar o cerere având acest obiect nu poate fi reiterată în

calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanţei de

executare.

Respinge ca inadmisibilă

cererea de pronunţare a unei hotărâri prealabile pentru interpretarea

dispoziţiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură

civilă sub aspectul indicării limitelor analizei instanţei de

judecată, în verificarea incidenţei cazului de suspendare obligatorie

a executării silite.

2.înscrisul care se execută

a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată

în prima instanţă;

3.debitorul face dovada cu

înscris autentic că a obţinut de la creditor o amânare ori, după

caz, beneficiază de un termen de plată.

(5)Dacă bunurile urmărite

sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, se va

suspenda numai distribuirea preţului obţinut din valorificarea

acestor bunuri.

(6)Asupra cererii de suspendare instanţa, în toate

cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea

termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi

întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai

cu apel sau, dacă este pronunţată de curtea de apel, numai cu

recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă,

respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

(7)

Dacă

există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la

alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa

poate dispune, prin încheiere şi fără citarea

părţilor, suspendarea provizorie a executării până la

soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă

niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului

alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de

suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din

cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este

cazul.

*) Prin Decizia nr.

17/2020

, Înalta Curtea

de Casaţie şi Justiţie stabileşte că în interpretarea

şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din

Codul de procedură civilă, competenţa materială de

soluţionare a contestaţiilor privind executarea silită

începută de creditorii bugetari în temeiul dispoziţiilor art. 143

alin. (1) teza finală din Legea nr.

85/2014

aparţine judecătorului-sindic învestit cu

procedura de insolvenţă în care se formulează respectivele

contestaţii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. r) şi alin. (2) din

Legea nr.

85/2014

.

*) Prin Decizia nr.

27/2021

, Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi

stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 131 alin. (1), art. 714 alin. (1) şi art. 719

alin. (7) din Codul de procedură civilă, instanţa învestită

cu o cerere de suspendare provizorie a executării este obligată

să îşi verifice competenţa potrivit dispoziţiilor generale,

iar în cazul în care constată că nu este competentă să

soluţioneze cauza pe fond, trebuie să pronunţe o soluţie de

declinare a competenţei în favoarea instanţei de executare.

(8)Încheierea prin care s-a dispus

suspendarea executării silite se comunică din oficiu şi de

îndată executorului judecătoresc.