(1)

Amânarea, suspendarea şi încetarea executării silite,

eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute din executare, precum şi

alte măsuri anume prevăzute de lege se dispun de executorul

judecătoresc prin încheiere, care trebuie să cuprindă:

a)denumirea

şi sediul organului de executare;

b)data

şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de

executare;

c)titlul

executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare;

d)numele

şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului

şi ale debitorului;

e)procedura

de executare care face obiectul încheierii;

f)chestiunea

asupra căreia se adoptă încheierea;

g)motivele

în fapt şi în drept care au determinat darea încheierii;

h)dispoziţia

luată de executor;

i)calea

şi termenul de atac al încheierii;

j)semnătura

şi ştampila executorului judecătoresc.

(2)Menţiunile de la alin. (1)

lit. a)-h) şi j) sunt prevăzute sub sancţiunea

nulităţii.

(3)Dacă prin lege nu se dispune

altfel, încheierile se dau fără citarea părţilor, se

comunică acestora, sunt executorii de drept şi pot fi atacate numai

cu contestaţie la executare.