Art. 633: Hotărârile executorii
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
Sunt hotărâri executorii:
1.hotărârile date în apel,
dacă prin lege nu se prevede altfel;
2.hotărârile date în
primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în
legătură cu care părţile au convenit să exercite
direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).
Articole Conexe / Referințe
Art. 632 - Titlurile executorii; Art. 634 - Alte titluri executorii; Art. 459 - Renunțarea la calea de atac sau la judecată; Art. 466 - Obiectul și termenul apelului; Art. 483 - Obiectul și termenul recursului; Art. 598 - Suspendarea executării silite prin contestație; Art. 600 - Suspendarea facultativă; Art. 601 - Suspendarea voluntară
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 633 din Codul de Procedură Civilă stabilește categoriile principale de hotărâri judecătorești care dobândesc de drept forță executorie, fiind, prin urmare, susceptibile de a fi puse în executare silită fără a mai fi necesară o altă formalitate. Acestea reprezintă, de regulă, titluri executorii, conform Art. 632 CPC.
Prima categorie include hotărârile pronunțate în apel. Acestea, prin finalitatea lor în cadrul căilor ordinare de atac, sunt considerate apte de executare imediată, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege (e.g., anumite hotărâri în materia dreptului familiei care pot necesita rămânerea definitivă).
A doua categorie vizează hotărârile de primă instanță care, conform legii, nu pot fi atacate cu apel (de exemplu, din cauza valorii reduse a obiectului cererii). Aceste hotărâri devin definitive și executorii la momentul pronunțării sau comunicării, neexistând o cale de atac suspensivă de executare în privința lor.
Ultima categorie se referă la hotărârile de primă instanță în legătură cu care părțile au optat, printr-o convenție expresă, să exercite direct recursul, conform Art. 459 alin. (2) CPC. Această prevedere introduce o excepție de la principiul celor două grade de jurisdicție (fond și apel), permițând părților să scurteze calea procesuală și să confere hotărârii de primă instanță caracter executoriu, chiar dacă ea nu a trecut prin faza de apel. Această ipoteză subliniază importanța acordului de voință al părților în determinarea regimului executoriu al hotărârii. Astfel, articolul este fundamental pentru înțelegerea condițiilor în care o hotărâre judecătorească devine un titlu executoriu valid, condiție esențială pentru declanșarea procedurii de executare silită.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol