(1)Arbitrajul instituţionalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu.
(2)În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra arbitrului unic ori când o parte nu numeşte arbitrul sau când cei 2 arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, autoritatea de desemnare este preşedintele arbitrajului instituţionalizat, afară numai dacă regulile de procedură ale acestuia sau părţile însele nu dispun altfel.
(3)Organizaţiile cu caracter asociativ sau cele constituite pentru apărarea intereselor unei categorii profesionale nu pot să numească arbitri dintre membrii lor, în cazurile în care acestea sunt în litigiu cu terţii.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 618 din Codul de Procedură Civilă reglementează aspecte esențiale privind arbitrii în contextul arbitrajului instituționalizat. Alineatul (1) subliniază caracterul neobligatoriu al listelor de arbitri sau supraarbitri întocmite de instituțiile arbitrale, afirmând astfel principiul libertății părților în alegerea arbitrilor. Aceasta permite o flexibilitate sporită și respectă autonomia de voință a subiecților raportului juridic arbitral. Alineatul (2) abordează situațiile de blocaj în procedura de desemnare a arbitrilor. În lipsa unui acord între părți sau între arbitrii desemnați de părți cu privire la arbitrul unic sau supraarbitru, respectiv în cazul în care o parte nu își numește arbitrul, legea stabilește o regulă supletivă: președintele arbitrajului instituționalizat devine autoritatea de desemnare. Această dispoziție asigură fluiditatea procedurii arbitrale și previne tergiversarea litigiului, consacrând totodată posibilitatea ca părțile sau regulile instituționale să prevadă un alt mecanism. În fine, alineatul (3) introduce o regulă de incompatibilitate specifică, vizând organizațiile cu caracter asociativ sau profesional. Acestea nu pot numi arbitri din rândul membrilor lor atunci când se află în litigiu cu terți, garantând astfel imparțialitatea și independența arbitrilor și preîntâmpinând posibile conflicte de interese. Această prevedere este o manifestare concretă a exigențelor de etică și profesionalism în arbitraj.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.