Art. 585: Măsuri asigurătorii

Art. 547 - Competența instanței judecătorești; Art. 558 alin. (2) - Comunicarea cererii de arbitrare; Art. 659 - Obiectul măsurilor asigurătorii; Art. 997 - Ordonanța președințială. Condiții; Art. 998 - Sechestrul asigurător; Art. 999 - Sechestrul judiciar; Art. 1000 - Măsuri provizorii pentru asigurarea dovezilor; Art. 541 - Instanța de judecată competentă în legătură cu arbitrajul; Art. 594 - Executarea hotărârii arbitrale

Articolul 585 din Codul de Procedură Civilă reglementează cadrul juridic pentru dispunerea măsurilor asigurătorii și provizorii, precum și a constatărilor de fapt, în contextul arbitrajului. Această prevedere este crucială pentru eficacitatea procedurii arbitrale, permițând conservarea drepturilor părților și asigurarea unei viitoare executări a hotărârii arbitrale. Articolul statuează o competență duală: pe de o parte, instanța judecătorească prevăzută la art. 547 C.pr.civ. este competentă să încuviințeze aceste măsuri fie înainte de inițierea arbitrajului, fie în cursul acestuia, în special în situații de urgență sau când este necesară intervenția forței coercitive a statului pentru executare. Pe de altă parte, tribunalul arbitral însuși poate încuviința aceste măsuri odată ce arbitrajul a început, subliniind autonomia și flexibilitatea procedurii arbitrale. Este esențială respectarea cerințelor de formă și fond ale cererii, inclusiv anexarea convenției arbitrale și a dovezii comunicării cererii de arbitrare. Dispoziția clarifică faptul că, deși tribunalul arbitral poate dispune măsuri, executarea silită a acestora, în caz de împotrivire, rămâne în sarcina instanței judecătorești, confirmând rolul subsidiar al instanței de stat în susținerea și garantarea procedurii arbitrale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.