Art. 574: Cererea reconvenţională

Art. 194 - Cuprinsul cererii de chemare în judecată; Art. 201 - Termenul de depunere a întâmpinării; Art. 205 - Cuprinsul întâmpinării; Art. 237 - Primul termen de judecată; Art. 35 - Obiectul şi cauza cererii de chemare în judecată; Art. 9 - Principiul disponibilităţii; Art. 30 - Rolul activ al judecătorului; Art. 56 - Calitatea de parte; Art. 248 - Excepțiile procesuale

Articolul 574 din Codul de Procedură Civilă reglementează instituția cererii reconvenționale, care reprezintă o veritabilă cerere de chemare în judecată formulată de pârât împotriva reclamantului în cadrul aceluiași proces. Scopul principal al acestei cereri este extinderea cadrului procesual pentru soluționarea, prin aceeași hotărâre judecătorească, a unor pretenții reciproce, evitând astfel litigii separate și potențiale hotărâri contradictorii. Din punct de vedere al condițiilor de fond, cererea reconvențională impune existența unor pretenții ale pârâtului față de reclamant, care trebuie să derive din același raport juridic dedus judecății (condiție de conexitate). Referitor la condițiile de formă și de timp, alin. (2) stabilește un termen peremptoriu pentru introducerea cererii reconvenționale: aceasta trebuie depusă fie odată cu întâmpinarea, fie cel mai târziu până la primul termen de judecată la care pârâtul a fost legal citat. Nerespectarea acestui termen atrage decăderea pârâtului din dreptul de a formula cererea reconvențională în acel dosar. De asemenea, cererea reconvențională trebuie să îndeplinească toate condițiile de formă și de fond impuse de lege pentru cererea principală (conform Art. 194 C.pr.civ.). Admisibilitatea și soluționarea cererii reconvenționale influențează complexitatea litigiului și natura soluției pronunțate de instanță.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.