Art. 568: Caducitatea arbitrajului

Art. 541 - Noțiunea de arbitraj; Art. 542 - Obiectul arbitrajului; Art. 567 - Termenul de pronunţare a hotărârii; Art. 570 - Hotărârea arbitrală; Art. 577 - Efectele hotărârii arbitrale; Art. 593 - Acțiunea în anulare; Art. 248 - Termenele de decădere; Art. 341 - Mijloacele de probă

Articolul 568 din Codul de procedură civilă reglementează instituția caducității arbitrajului, un incident procedural esențial ce vizează încetarea de plin drept a procedurii arbitrale în anumite condiții. Norma impune părților o obligație procedurală stringentă: aceea de a declara în scris, la primul termen de judecată la care au fost legal citate, intenția de a invoca caducitatea. Nerespectarea acestei obligații este sancționată cu decăderea din dreptul de a mai invoca ulterior caducitatea. Dacă cel puțin una dintre părți invocă caducitatea, tribunalul arbitral, după expirarea termenului de pronunțare prevăzut de art. 567 C.proc.civ., va constata caducitatea prin hotărâre, cu excepția situației în care părțile, de comun acord, renunță expres la aceasta, permițând continuarea judecății. O particularitate importantă a caducității, în contrast cu alte forme de încetare a procesului, este posibilitatea utilizării probelor administrate în procedura arbitrală devenită caducă într-un nou arbitraj, ceea ce reflectă principiul economiei de proces și conservării actelor procedurale utile.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.