(1)Recursul în interesul legii se

judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia,

unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie

şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul

acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din

secţia/secţiile în a cărei/căror competenţă

intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de

instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din

cadrul celorlalte secţii. Preşedintele Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, respectiv unul dintre

vicepreşedinţii acesteia este preşedinte al completului.

(2)În cazul în care problema de

drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii,

preşedintele sau, după caz, unul dintre vicepreşedinţii

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va stabili numărul

judecătorilor din secţiile interesate care vor intra în compunerea

completului prevăzut la alin. (1), celelalte secţii urmând a fi

reprezentate potrivit dispoziţiilor aceluiaşi alineat.

(3)Atunci când problema de drept nu

intră în competenţa niciunei secţii a Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, după caz, unul

dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie va desemna câte 5 judecători din cadrul fiecărei

secţii. Pentru întocmirea raportului, preşedintele completului va

desemna câte un judecător din cadrul fiecărei secţii.

(4)După sesizarea Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau,

după caz, unul dintre vicepreşedinţii acesteia va lua

măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din

cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de

drept care a fost soluţionată diferit de instanţele

judecătoreşti, precum şi a judecătorilor din celelalte

secţii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin.

(1).

(5)După alcătuirea

completului potrivit alin. (4), preşedintele acestuia va desemna dintre

membrii completului 3 judecători pentru a întocmi un raport asupra

recursului în interesul legii. Raportorii nu sunt incompatibili.

(6)În vederea întocmirii raportului,

preşedintele completului va putea solicita unor specialişti

recunoscuţi opinia scrisă asupra problemelor de drept

soluţionate diferit.

(7)Raportul va cuprinde

soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se

fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii

Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau a

Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina

în materie, precum şi opinia specialiştilor consultaţi.

Totodată, judecătorii raportori vor întocmi şi vor motiva

proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul

legii.

(8)Şedinţa completului se

convoacă de preşedintele acestuia, cu cel puţin 20 de zile

înainte de desfăşurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare

judecător va primi o copie a raportului şi a soluţiei propuse.

(9)La şedinţă

participă toţi judecătorului completului. Dacă există

motive obiective, aceştia vor fi înlocuiţi cu respectarea regulilor

prevăzute la alin. (4).

(10)Recursul în interesul legii se

susţine în faţa completului, după caz, de procurorul general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de Colegiul

de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

respectiv al curţii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un

reprezentant al acestuia.

(11)Recursul în interesul legii se

judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, iar

soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul

judecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot.