Art. 473: Apelul provocat

Art. 32-37 - Coparticiparea procesuală; Art. 61-71 - Intervenția terților; Art. 466 - Obiectul și termenul apelului; Art. 470 - Termenul de apel; Art. 471 - Cuprinsul cererii de apel; Art. 472 - Depunerea cererii de apel; Art. 472 alin. (2) - Depunerea cererii de apel (trimis expres); Art. 474 - Apelul incident; Art. 475 - Apelul reconvențional

Articolul 473 din Codul de Procedură Civilă reglementează instituția apelului provocat, o cale de atac incidentală, cu caracter subsidiar și defensiv. Acesta permite intimatului să declare apel împotriva unui alt intimat sau a unei terțe persoane care a figurat în primă instanță, dar nu este parte în apelul principal, chiar și după împlinirea termenului de apel pentru apelul principal. Rațiunea instituirii apelului provocat constă în necesitatea de a preveni soluții judiciare contradictorii și de a asigura o judecată completă și coerentă a litigiului, în special în cauzele cu pluralitate de părți (coparticipare procesuală) sau în cele în care au intervenit terțe persoane. Condiția esențială de admisibilitate este ca apelul principal să fie de natură să producă consecințe asupra situației juridice a intimatului care formulează apelul provocat. Prin natura sa, apelul provocat este un mijloc de apărare, prin care intimatul își consolidează sau apără propria situație juridică, condiționat de existența unui apel principal. Dispozițiile Art. 472 alin. (2) referitoare la conținutul cererii de apel se aplică în mod corespunzător și apelului provocat.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.